Fiului meu


Dragul meu,

E prima scrisoare pe care ti-o trimit- acum, cand suntem mai apropiati decat vom fi vreodata. E suficient sa-mi ating pantecul si te misti sub degetele mele; te simt si stiu ca ma simti si tu. Deja mi-e dor de tine si, desi nu ne-am vazut niciodata, deja am atat de multe lucruri sa-ti spun… Atat de multe!

Mai intai vreau sa stii ca vei fi inconjurat de atat de multi oameni buni. Nu pot sa vorbesc despre mine, ca mama, dar simt ca vei fi mandru de tatal tau. E un lucru atat de important pentru un copil si ma bucur ca din toata lumea asta el este acela- iti va fi si tie, ca si mie, cel mai bun prieten, sprijin, model. Iti va fi atat de simplu sa-l iubesti, sa-l respecti si sa-l urmezi… sunt convinsa de asta.

Pe langa noi, mama si tata, vei avea o intreaga familie care deja s-a coalizat sa ne sprijine. Daca ar fi dupa ei nici nu ar fi nevoie sa pasim, ne-ar purta pe brate de ici, colo. Ne iubesc atat de mult si aproape ca ne sperie asta. Vei fi ocrotit de orice, asta e sigur si probabil ca singura mea sarcina, din pacate ingrata, va fi sa contrabalansez prin disciplina tot rasfatul cu care vei fi imbratisat din toate partile.

Nu stiu cum voi fi ca parinte si incerc sa nu ma gandesc la asta, dar ce simt deja pentru tine intrece orice imaginatie.

Imi doresc sa intri intr-o lume curata, profunda, armonioasa. Dar cum nu vom putea niciodata sa schimbam lumea din jurul tau, mi-as dori sa te educam sa fii puternic, ferm in convingeri, dar intelept, generos si rabdator. Imi doresc sa se transmita in tine toata bunatatea tatalui tau, toata forta si pasiunea lui, sa inveti de la noi macar putinul pe care-l stim despre bine, frumos si adevar.

Nu va fi simplu, probabil, sa fii copil in aceasta lume; uneori realitatea mi se pare brutala si mie si ma inspaimanta. Dar as vrea sa nu uitam nici tu, nici eu, ca in oameni exista mai intai binele. Nimeni nu face dinadins rau fara sa aiba o rana nevindecata.

Ar trebui totusi sa stii si ce te asteapta: vei avea doi parinti zapaciti, prea putin deranjati de dezordine, care ar da oricand mersul la restaurant pe mancatul pe covor, in sufragerie 🙂 Ne place sa dormim pana tarziu, iar sambetele si duminicile sunt pentru lenevire. De acord, orice zi din saptamana ni se pare potrivita pentru asta, dar incercam sa ne abtinem pana in weekend 🙂 Cred ca vom face echipa buna noi trei: vom iesi des pe munte, vei invata sa inoti, sa canti, sa dansezi, te vei catara pe stanci, iar tatal tau te va urca pe schiuri imediat ce vei putea sa stai singur pe propriile picioare. Vom calatori oriunde vom crede ca vei avea ceva de invatat, indiferent de ce colt indepartat al lumii va fi sa descoperi.

Atentie: va trebui sa iei scoala in serios, iar noi vom incerca sa o facem cat mai amuzanta pentru tine si sa iti sustinem orice pasiune.

Inchid ochii si-mi imaginez ce vei fi: presedinte de tara, fotbalist, preot, violonist, instalator sau profesor… Stiu, te vad deja adult si nici nu ti-am ales inca un nume! Dar nici nu ne grabim, pentru noi e simplu: vei fi, pana ce ne vom stinge, “puiul nostru”, oricat vei stramba din nas 🙂

Noapte buna, puiul meu… te asteptam intr-o lume lume frumoasa si plina de neprevazut, o lume care a fost si este inca extrem de darnica cu noi.

Noapte buna, puiul meu…

2 thoughts on “Fiului meu

  1. Superb! Aproape ca m-ai facut si pe mine sa vreau un bebe:))

  2. Aproape? Mai trebuie doar sa intervina destinul si-ti vei spune si tu ca asta ti-ai dorit oricum dintotdeauna! 😛

Leave a comment