Cum e sa fii parinte?
Sunt frecvent intrebata asa ceva si habar n-am cum sa raspund ca sa ma fac inteleasa. Desi am nascut acum 4 luni (aproape) tot am impresia ca traiesc inafara mea.
Si totusi: cum e? E surprinzator de bine, de amuzant, de obositor, de frustrant, de interesant. Eu (noi) am avut noroc cu un copil calm, echilibrat, foarte simpatic (daca ne intrebati pe noi, cei doi parinti inca uluiti de ce li se intampla) si chiar frumos (daca e sa le intrebi pe doamnele bunici). Si desigur ca e frumos, ca doar imi seamana (ca asa imi spuneti toti). Modestia tot de pe partea materna a mostenit-o.
Ok, hai raspunde la intrebare: cuuuuuuum eeeeeeeeeeee?
Pai sa le explic celor dintre voi care sunt pasionati de fotografie pe limba lor: sa ai un copil e ca si cum ai primi pe neasteptate in dar un aparat foto simplu insert_your_favorite_brand, pe care ti-l doreai sau nu, dar daca tot l-ai primit te bucuri sincer si incepi sa inveti sa-l folosesti. Extraordinarul este dat de faptul ca zilnic sapuniera insert_your_favorite_brand isi face singura cele mai neasteptate update-uri: ii apar ca prin minune noi butoane, cu noi functii, cu setari din ce in ce mai performante, focuseaza mai bine, incadreaza mai bine, etc.
Pot sa le explic si biciclistilor, desigur: e ca si cum fierul tau cu doua roti ar incepe zilnic sa se transforme in fibra de carbon, iar zanii de la Shimano ti-au pus frane pe disc (xt sau xtr, depinde de ADN) si discurile sunt acum ice cu radiator, furca s-a transformat intr-un Fox de-ti vine sa-l pupi, iar pe furca a rasarit o frumusete de GPS Garmin. Eeee? Asa e!
Stiu ca e mai putin interesanta partea cu noptile nedormite, cu micile si marile spaime (daca mai respira, daca se ineaca, parca are o iritatie, are o ureche mai mare sau nu, un ochi umflat, tuseste, vomita, plaange), dar cati dintre voi n-ar renunta la cateva ore de somn pentru niste update-uri atat de valoroase?
Micul meu mostenitor tocmai a inceput sa chicoteasca si sa dea din picioare, semn ca a facut un download in scutec si, dupa aceea trebuie sa-l bag la incarcat, ca au trecut deja 2 ore de la ultima alimentare.
Numai bine si copii de care/cati/cand vreti voi 🙂
PS: Multumesc Varonei si lui Vali pentru sfatul unanim de a-l contacta pe Sorin pentru detalii despre bicicleta fictiva descrisa mai sus! Sorin, am promis ca te pomenesc pe blog si iata, te-am facut vedeta :)
Alina, eu am banuit ceva, dar n-am stiut ca ai nascut. Sa-ti traiasca sanatos si sa va bucurati unii de altii o mie de ani!
Multumesc frumos 🙂
Alina, felicitari maxime! Si eu care am respirat mai iute crezind ca nu te pricepi doar la foto/bebe ci si la bikes. Aplica principiile de la Diafragma9 si iti garantez un kid pe cinste. love, Voicu Bojan
Hei, Voicu, ce surpriza frumoasa 🙂 Nu ma pricep la multe, dar m-am inconjurat de prieteni destepti! Aparatul foto s-a cam prafuit, recunosc, dar ce-am invatat la Diafragma9 ramane tatuat pe creier!
Cu drag, Alina
Alina, daca stiam ca bicicleta e fictiva :)))
ne descurcam noi si fara Sorin.
Era mai greu sa explic pentru ce am nevoie de informatiile astea. Sorin m-a intrebat abia la final pentru ce am nevoie. Reactia lui a fost: “ba, tu esti zdravana?” :))