Cioburi…


Chris e un tanar britanic de 24 de ani. Un barbat cu un amestec ciudat in ADN: mama irlandeza si tata palestinian. Probabil ca va intrebati cum arata: nu e deloc roscat, ba din contra, cat se poate de brunet, inalt, suplu, mandru, aproape arogant- fizic e un barbat extrem de frumos. Parerea mea.
Dar in interior…
Discutia a pornit de la ecusonul meu. Cei de la securitate m-au botezat PRODAMESON si asa a ramas intiparit si pe legitimatie. Deci as putea trece usor ca englezoaica, numai ca numele mic le da batai de cap tuturor. ALINA nu mi se pare atat de greu de pronuntat, numai ca ceilalti au ales sa-mi zica in toate felurile: Elina, Alisha, Eliz, drept pentru care rareori imi dau seama ca eu sunt cea chemata.
Deci… “where are you from?” ma intreaba Chris nedumerit de alaturarea de nume. Romania i se pare un raspuns neverosimil din moment ce Alina este clar un nume arabesc. Deci pentru el e posibil ca parintii mei sa fie refugiati din vreo tara islamica… ma cam pufneste rasul gandindu-ma cum i-ar sta tatalui meu cu o camasa lunga alba si un sal de emir.
“No, they are borned and raised there, all my family members are romanians…since forever.”
“Well, you don’t look like an romanian!”
“How come?”
“You’re quiet.”
“I’m a quiet romanian… that’s all.”
“I think you are THE ONLY quiet romanian.”
Ii spun ca asta nu suna prea flatant pentru mine, dar ma asigura ca e chiar un compliment. Gandindu-ma la vecinii mei manelisti imi dau seama ca spune adevarul. Zambesc si multumesc. El ramane impasibil.
Intentia lui nu era sa ma flateze. “I was wanted to know if you are a jewish. I hate them!”
Raman interzisa. Ma gandesc ca poate familia lui a avut de suferit din cauza lor… “no, it’s a religion thing”
Continui sa arat surprinsa… nu-mi explica nimic. Avem foarte multi colegi israelieni, multi dintre ei ne sunt manageri… ii uraste pe toti. Le vorbeste cordial, e nevoit sa se supuna ordinelor lor, sa-si primeasca salariul de la ei, dar ii uraste. Pe toti.
” But why?” ma hazardez eu. “Why would you hate David, or Omre, or Adam, or Yashid… ? They are just kids, working hard, like me and you.” Imi spune ca sunt niste obsedati de bani, zgarciti, rai, malefici… Il intrerup: “you’ve said is a religion thing…”
Deja imi parea rau ca am lungit discutia prea mult spre zone cumva periculoase.
Imi e clar ca nu e prea sigur de ce-i uraste, pe acestia in particular ca si pe ceilalti evrei in general. Daca s-ar fi referit strict la situatia dintre tara lui (pe care n-a vazut-o inca niciodata, nici nu vrea, nici nu-i curios, ba chiar mai mult crede ca e oribila) si Israel, poate ca as fi inteles cat de cat de unde vine repulsia asta. Dar nu, ii uraste si-atat.
Il intreb daca e musulman, incalcand sfatul lui Vivek, de a nu intreba asa ceva pe nimeni aici, in Anglia.
Da, este si e mandru de asta. Il intreb daca e constient de faptul ca in vremurile astea musulmanii sunt perceputi ca fiind oameni violenti, fara discernamant. Ma contrazice dur: Coranul e cartea sfanta a vietii, a tolerantei si iubirii.
“Well… you’re the one who hate strangers… “. Pauza se incheie si ne intoarcem la ale noastre.

Liad e un tanar israelian cu talent de negustor, poate sa vanda absolut orice, absolut oricui la pretul pe care si-l stabileste dinainte.
Deunazi imi spune ca a avut niste clienti germani. Carora le-a vandut desi initial au spus ca n-au nevoie… le-a spus ca e evreu. Crede ca s-au simtit vinovati pentru… Ce tampenie…
Glumeste apoi: “I want to fuck 6 german girls, one for each million…”

7 thoughts on “Cioburi…

  1. foarte interesant. nu stiu la ce te-ai referit cu cioburi, pentru mine-s cioburi de oglinda prin care vedem lumea, in maruntaie si totusi la suprafata. mai vrem.

  2. La asta m-am si referit. Exista o lengenda in tarile nordice, despre o oglinda fermecata in care se vedeau supradimensionate toate lucrurile negative si micsorate cele pozitive. Se spune ca spiridusii au vrut sa duca oglinda in rai, sa vada daca este vreun strop de rau acolo, dar au scapat oglinda, care a cazut in lume, spargandu-se in milioane de cioburi care au intrat in ochii oamenilor. A unor oameni…

    M-am gandit mult la o discutie avuta cu un amic despre o lume utopica, in care totul sa se bazeze pe fraternitate, unitate si…alte cuvinte din astea mari. Cat timp oamenii continua sa-si transmita ura din generatie in generatie, mereu reinoita, transformata in forme din cele mai urate… nu exista nici o sansa pentru o astfel de lume. Sau macar pentru cea actuala.

    In postul asta am vrut sa spun ca ne departam de normalitate pe zi ce trece, ca firescul se trasforma in fiecare minut, ca ce credeam in urma cu cativa ani ca e corect azi e total anapoda si… de multe ori e pacat.
    E greu sa ierti, e si mai greu sa uiti, dar nici una din astea doua nu duce- dupa parerea mea- la sfintenie. Sfintenia ca limita absoluta a binelui. Eu cred ca singurul lucru pe care-l poti face atunci cand crezi ca cineva ti-a gresit-sia asta te fereste de ipocrizie- e sa te comporti CA SI CUM ai iertat, ai uitat. Asa ii dai sansa sa-si repare greseala. Iar daca n-o face, macar nu sporesti si tu ura, nu intuneci viitorul o data in plus.

  3. hm…am primit un apel din Marea Britanie. erai tu, nu? ţi-am trimis iesiemies înapoi, dar am aşa o bănuială că telu ăla de pe care am fost sunată era un număr de fix.

    azi pleacă romanu spre toa. e scris de o englezoaică şi se petrece în londra. şi cu ajutorul meu a căpătat mulţi fani. practic, există oameni care nu au vrut să îmi mai dea cartea înapoi. mua

  4. faza cu prenumele o patesc si eu. greu de pronuntat. mie mi se spune ca e de origine ungureasca 🙂

    cat despre cioburi…circumstantele care ne fac sa ajungem la asemenea atitudini sunt asa de aproape de noi, incat cred ca e mai simplu sa devii asa decat sa te impotrivesti

  5. Pingback: Rasismul la romani | the world in my eyes

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: